Distributie :

Choi Jin-hyuk ca Park Gwang-ho –  detectivul dispărut în 1986 și transferat în anul 2016.

Yoon Hyun-min ca Kim Seon-jae – locotenent la secția de poliție Hwayang și partenerul lui Gwang Ho.

Lee Yoo-young ca Shin Jae-yi – profesoară de criminalistică.


Am început această serie pe Netflix și deși are numărul standard de episoade, mi-a luat destul de mult timp să o termin. Motivul este simplu, m-a cam plictisit la început. Dar cum mă încăpățânez să nu încep nimic fără să termin, am rezistat. Partea bună este că a devenit destul de interesant după primele episoade.

Acțunea se petrece în două axe temporale, avem efortul detectivului de a descoperi un criminal în serie în 1986 și continuarea investigației de către același detectiv, în 2016. Criminalul viza tinere și nu o să intru în detalii despre modul lui de operare. Ajuns în viitor, Gwang Ho realizează că făptuitorul din trecut continuă să ucidă fără să fie prins.

Avem o latură destul de amuzantă, cea în care detectivul încearcă să se adapteze lumii moderne. Pe lângă obișnuirea cu telefoane fără fir, el devine surprins de cât de mult tehnologia ajută procesul de prindere a infractorilor, de la camere de supraveghere stradală până la analiza ADN.

Mai avem și întâlnirea cu juniorul din trecut care devine șeful secției de poliție. Relația de subordonare dintre cei doi este hilară. Cu toate acestea, Jeon Sung-sik este de mare ajutor fiindcă detectivul nostru nu prea are o identitate în lumea modernă. Coincidența face că detectivul care trebuia transferat la secția de poliție poartă același nume cu Gwang Ho. Bine, să nu credeți că e o coincidență iar în ultimul episod este relevat cel mai drăgălaș detaliu dintre cei doi Gwang Ho. Un aspect pe care vreau să-l menționez este că originalul Gwang Ho este interpretat de Cha Hakyeon (N din VIXX). I-am văzut și prestația în Children of nobody și vă spun că băiatul acesta și actoria au o legătură tare frumoasă.

Partenerul lui Gwang Ho în 2016 este Kim Seon-jae interpretat de Yoon Hyun-min pe care am avut plăcerea să-l văd în My Holo Love și aici purtând în fiecare zi costum. Unii oameni sunt născuți pentru așa ceva, dar să revenim la subiect. Shin Seon-jae este tipul acela rece, inteligent și morocănos (pe care țoți îl placem), concentrat pe descoperirea ucigașului mamei sale. Pe lângă diferențele de personalitate dintre cei doi detectivi, aceștia încep să lucreze bine împreună.

Shin Jae-yi este un profesor universitar. Se ocupă în principal cu studierea criminalilor și este o femeie destul de ciudățică. Vedem că a avut și ea partea de dramă dăruită de viață, dar este de folos în rezolvarea multor cazuri.

De cel vinovat pentru crime nu o să vă spun nimic decât că e un ticălos și nepedepsirea lui începea să mă frusteze și pe mine. A fost inteligentă asigurarea crimelor pe parcursul tuturor anilor, atât dezvălui.

Ideea care îmi dă de furcă este teleportarea în timp a detectivului. Se întoarce o dată în trecut și când se întoarce cursul investigației suferă modificări, nu neapărat în rău. Deși îl prind în 2016 pe criminal, detectivul se întoarce în trecut cu amintirile intacte și știind cine a omorât. Cred că e vorba despre a da satisfacție și detectivilor din viitor pentru prinderea infractorului. Dacă nu înțelegeți la ce mă refer, imaginați-vă situația următoare. Sunteți orfan pentru că unul dintre părinți a călătorit în viitor. Dacă el se întoarce în trecut și vă este alături, automat amintirile de a fi abandonat se înlocuiesc cu cele ale unei copilării fericite, sau există concomitent. Cam despre asta este vorba.

Poate pentru că am văzut multe drame coreene cu detectivi, acțiune și conspirații, sunt mai selectivă și greu de mulțumit. Totuși, cum am spus anterior, nu este cea mai rea dramă iar dacă îți place genul și rămâi fără idei, este o alegere decentă.